Iaurtul si chefirul contin o serie de microorganisme care ne pot face mult bine. Hai sa vedem care sunt acelea si
yogurt home 1 1 - CATEVA LUCRURI DESPRE IAURT SI CHEFIR
cum ne pot ele ajuta. 

Zi de zi suntem agresati de o multime de germeni ce ne pandesc in apa, mancare sau in aerul pe care il respiram. Din copilarie aflam despre ele si incercam sa ne protejam cat mai mult: ne spalam pe maini cat mai des, iar alimentele le consumam cat mai prelucrate. In ciuda efortului nostru de a ne pastra “curati”, intestinul nostru este gazda a miliarde de bacterii diferite, a caror identificare inca mai da bataie de cap microbiologilor.

 

Cum de nu ne imbolnavim?

 

Organismele sanatoase au o serie de sisteme de aparare: “ziduri de protectie” (pielea si mucoasele – adevarate bariere mecanice), armata bine antrenata (sistemul imunitar cu subsistemele lui) care impreuna tin la distanta “invadatorii” si in caz de “efractie”, ii identifica si ii neutralizeaza.

 

N-ar fi mai bine sa luam antibiotice?

 

Nici vorba! Flora microbiana intestinala, cum le place medicilor s-o denumeasca, contine o serie de bacterii “prietenoase”: ele furnizeaza organismului substante de importanta vitala (de exemplu, vitamina K – foarte necesara proceselor de coagulare). In plus, nu are nici un sens sa le omori, pentru ca intestinul tot nu va sta curat, in locul lor se vor dezvolta alte bacterii, poate mult mai rele si mai agresive.

Care este rolul iaurtului In toata aceasta poveste?

La inceputul secolului trecut s-au organizat expeditii stiintifice in Caucaz pentru a descoperi ce anume ii face pe localnici sa traiasca mult si bine. EI bine, cercetatorii au venit cu raspunsul: iaurtul si chefirul!
La vremea aceea lumea medicala i-a luat in ras, insa imensa cantitate de date stiintifice acumulate in ultimele decade arata fara drept de tagada avantajele pe care alimentele probiotice le aduc sanatatii noastre si, de ce nu, prelungirii vietii!

 

Ce sunt probioticele?

 

Probioticele aduc “microbi” vii, care insa au efect benefic asupra sanatatii gazdei, imbunatatind raportul intre bacteriile “bune” si cele “rele” din interiorul intestinului. Probioticele pot fi atat naturale: iaurt, chefir, koumis, legume fermentate (care contin bacteriile “prietenoase”), cat si industriale – capsule care contin aceste bacterii selectate.
Exista si un grup de alimente numite prebiotice, care nu contin organisme vii, ci aduc o serie de nutrienti (in special oligozaharide) ce favorizeaza inmultirea bacteriilor “prietenoase” deja existente in intestin.

 

yogurt7 1 - CATEVA LUCRURI DESPRE IAURT SI CHEFIR

Iaurtul

 

Pentru ca laptele sa se acidifieze si sa se transforme in iaurt, ciobanul ii pune “maia” – un pic din iaurtul ramas din ziua precedenta care contine bacteriile necesare fermentarii (streptococus thermophilus si lactobacillus bulgaricus). Pentru a fi de calitate si a exercita efectele benefice descrise, iaurtul mai are nevoie de inca doua tipuri de bacterii: bifido bacteria si lactobacilus casei. In circa 24 de ore, iaurtul este gata!
Foarte usor il poti prepara si tu, adaugand in circa 500 ml de lapte o lingurita de iaurt de calitate, dupa care acoperi vasul si-l lasi la temperatura camerei (circa 25 de grade Celsius) pentru a fermenta.
Pentru a fi un probiotic de calitate, iaurtul trebuie sa contina intre 100 de milioane si 1 miliard de bacterii vii pe mililitru. De ce atat de mult? Pentru ca aciditatea stomacului este o bariera foarte eficienta, distrugand o mare parte dintre ele: este nevoie de foarte multe pentru a fi siguri ca ajung cateva si in colon. Asadar, un iaurt care are termen de valabilitate foarte lung (saptamani sau chiar luni) a fost prelucrat termic, distrugadu-i-se tocmai aceste colonii bacteriene atat de sanatoase.

 

Chefirul

 

La fel ca si iaurtul, chefirul se prepara tot din lapte, dar, de aceasta data, se adauga o “drojdie” speciala pentru chefir. Structura acestei drojdii este cu totul speciala: contine ciuperci (sccharomyces delbruecki, saccharomyces cerevisiae), bacterii (lactobacillus kefir), polizaharide unice (kefiram).
Puse la treaba, toate aceste “animalute” fac ca, in aproximativ 24 de ore, laptele sa se transforme intr-o bautura vascoasa, astringenta. Proprietatile acesteia sunt chiar mai bune ca ale iaurtului. In ultimii ani s-au facut nenumarate cercetari pentru a descoperi de ce este bine sa consumam cat mai mult chefir.
Mai mult, cercetatorii japonezi sunt in curs de finalizare a unor studii pe animale (soricei) predispuse la a dezvolta cancer, care primesc in dieta zilnica chefir in cantitati considerabile. Rezultatele partiale arata o scadere importanta a frecventei tumorilor, ba chiar o regresie a acestora. Inca nu s-a determinat exact mecanismul de actiune al chefirului asupra neoplasmului, insa datele sunt promitatoare.

 

Avantajele consumului de iaurt

 

  • Combate osteoporoza. O femeie din doua si un barbat din opt vor dezvolta candva osteoporoza (pierderea rezistentei substantei osoase – oasele devin mult mai fragile si se vor fractura la traumatisme minore). Cantitatea mare de calciu ajuta la mentinerea rezistentei sistemului osos.

 

  • Probioticele protejeaza impotriva anumitor forme de cancer, cu precadere cancerul de colon.

 

 

  • Mai putine candidoze vaginale. Consumarea regulata a iaurturilor care contin lactobacillus acidoplilus scade colonizarea vaginului cu ciuperci.

 

 

  • Ne imbolnavim mai rar. Iaurtul cu bacterii active stimuleaza sistemul imunitar, fapt evidentiat prin inregistrarea cresterii sustinute a anumitor citokine (“hormonii” sistemului imunitar).

 

 

  • Ajuta in hipertensiunea arteriala. Fiecare pahar de iaurt iti asigura cantitati importante de calciu, potasiu si magneziu – minerale necesare unui bun control al tensiunii arteriale.

 

 

  • Sursa importanta de proteine. Aproape 20% din necesarul zilnic de proteine iti este adus de 250 ml de iaurt. Pe vreme torida, inghetata poate fi usor inlocuita cu iaurt cu fructe inghetat – este la fel de delicios, insa mult mai sanatos.

 

 

  • Persoanelor cu intoleranta la lactate le lipseste de pe suprafata mucoasei intestinale o enzima (lactaza) care are rolul de a “sparge” moleculele de lactoza in zaharuri mai mici spre a fi absorbita. “Nesparta”, lactoza nu se digera si coboara “la vale” in intestinul gros, spre deliciul miliardelor de bacterii (amintite mai sus) ce incing un chef pe cinste: dantuiesc (crampe, diaree), striga (borborisme) si se umfla-n pene (balonari). Ei bine, iaurtul vine cu lactoza deja ” sparta” din timpul fermentarii si astfel nu mai creeaza problemele ivite dupa un pahar de lapte.

 

Dr. Bogdan Grigorescu